duminică, 10 iulie 2016

Ai fost răstignit împreuna cu Christos?



Har Și Mântuire



Ai fost răstignit împreună cu Christos?

Galateni 2: 20 “Am fost răstignit împreună cu Christos, şi trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Christos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi s-a dat pe sine însuşi pentru mine.”
Apocalipsa 3:21 “Celui ce va birui, îi voi da să şadă cu mine pe scaunul meu de domnie, după cum şi eu am biruit şi am şezut cu Tatăl meu pe scaunul lui de domnie.”


Ai fost răstignit împreuna cu Christos?

De n-ai fost răstignit împreună cu Christos
Și-ai trăit, dar nu cum a vrut el,
Și Christos nefiind la răpire în tine,
N-ai fericirea de la tronul său,
N-ai fericirea stând pe tronul său.
Când va veni, când va veni,
Pe tronul său nu te-o pofti!
Când va veni, când va veni,
Pe tronul său nu te-o pofti!







Ai fost răstignit împreuna cu Christos?

De ai fost răstignit împreună cu
Christos
Și-ai trăit, asa cum a vrut el,
Și Christos fiind la răpire în tine,
Ai fericirea de la tronul său,
Ai fericirea stând pe tronul său.
Când va veni, când va veni,
Pe tronul său te va pofti!
Când va veni, când va veni,
Pe tronul său te va pofti!


FRUMOASA MIREASĂ

 Ioan 14:2,3 - Apocalipsa 22:17

Tu mergi, frumoaso, pe vechi urme,
Pe care sfinţii toţi s-au dus
Şi ale căror sfinte nume
Sunt scrise, azi, în ceruri sus.

Tu mergi, frumoaso, pe vechi urme
Pe care Domnul ne-a lăsat,
Când a trăit la noi în lume
Şi ţi-a dat pildă de urmat...

Tu mergi pe calea umilinţei,
Cum cartea sfântă arată,
C-aceasta-i calea biruinţei
Şi prea puţini intră pe ea...

Tu mergi pe calea prigonirii,
Pe drumul crucii, desenat
De autorul mântuirii,
Care sub ea s-a plecat...

Fecioară alba şi aleasă,
De mirele slăvit ceresc,
Esti, decât toate, mai frumoasă-
Întreci orice e pământesc...

Tu ai credinţa şi nădejdea
În marile promisiuni,
Ai confirmarea şi iubirea-
Ai viitoarele cununi...

Cerul pogoară peste tine
Spiritul Sfânt, de daruri plin,
Căci Domnul te vrea pentru sine-
În slava tronului divin...

Iată, Fecioară, Împăratul
Doreşte frumuseţea ta-
În cer ţi-a pregătit palatul,
Cu El pe tronu-i vei şedea...

Ai vii podoabe pe veşminte
La care îngerii privesc,
Şi în lăcasurile sfinte
În ziua nunţii te primesc...

Atunci vei fi desăvârşită,
Atunci vei fi încoronată-
Regină unică slăvită,
Fecioară scumpă, fără pată...

Ospăţul nunţii va începe,
Spre bucuria tuturor,
Când orice minte va pricepe
Adevăratul miez al lor...

Planeta noastră zbuciumată
Şi sfârtecată de tirani,
Va străluci-o nestemată,
Ca în Eden, în primii ani...

Iar tu, frumoasă-mpărăteasă,
Pentru norod te vei ruga-
Fecioară pururea mireasă,
Mărirea ţi-o vei re-nvia...

Şi, după chipul tău, din ceruri
Pe un nou pământ s-a coborî
Ierusalimul nou şi în vremuri
Fără de capăt va luci...



G. Chiş - Cluj-Napoca


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu